E lumină-n miez de noapte

E lumină-n miez de noapte, ce să fie oare, ce s-a întâmplat?
Păstoraşilor le bate inima de spaimă,
s-au înfricoşat.
Şi lumina vine, vine, se coboară spre imaş,
frica-n inimi le sporeşte
bunilor păstoraşi.

În lumină văd un înger
de o frumuseţe de ne-nchipuit;
are-un glas nespus de dulce
cum ei niciodată nu au auzit:
nu aveţi de ce vă teme păstoraşilor iubiţi;
vestea mea o să vă facă fericiţi, fericiţi.

Căci eu sunt trimis de Domnul
mare bucurie vouă vă vestesc,
să tresalte mic şi mare
c-a venit în lume Fiu dumnezeiesc.
Cel pe care voi de veacuri
mult de tot l-aţi aşteptat,
e la Betleem în iesle înfăşat, înfăşat.