Inima va cânta

Inima va cânta, veselă mereu,
gloria, gloria în cer lui Dumnezeu;
fraţilor, tuturor, pace ne-a adus,
copilaş drăgălaş, venit la noi de sus.

Noaptea când păstorii rând pe rând veghează,
o lumină mare îi înfricoşează.
Dar din cer un înger vine cu solia,
bucuraţi-vă cu toţii: s-a născut Mesia!

Frica le dispare când din înălţime
vin cântând spre dânşii îngeri o mulţime.
Cântul lor exprimă toată bucuria
care-adânc pătrunde-n inimi: a venit Mesia!

Pleacă deci păstorii pe copil să-l vadă,
bun venit! Să-i spună, în genunchi să-i cadă.
Lângă ieslea sfântă este şi Maria;
ei se bucură văzându-l pe al lor Mesia.

Fericită-i mama chiar şi-n sărăcie,
pentru ea copilul este-o bogăţie.
Şi ce fericită este-acum Maria
când cu drag priveşte-odorul care e Mesia.

Ce în lume pare lucru de valoare
e doar aparenţă; toate-s trecătoare!
Singura comoară, toată bogăţia,
este doar Mântuitorul, Dumnezeu Mesia.

Pentru cel ce crede, Sfânta Liturghie
este totdeauna mare bucurie;
Din altar inundă viaţa şi tăria
când primim ca hrană sfântă Trupul lui Mesia.

Lui Isus altarul este ca o treaptă,
ce-l aduce-n inimi care îl aşteaptă.
Vrea în toţi să verse pacea, armonia;
însuşi raiul e acolo unde e Mesia.

Cine crede-n Domnul, cine îl primeşte,
viaţa lui divină din belşug trăieşte.
Iar după moarte are bucuria de-al vedea
chiar faţă-n faţă toată veşnicia.